Pastele in zona banatului traditii si obiceiuri
Sărbătoarea Învierii Domnului este celebrată în Banat acordându-i-se o valoare deosebită. Tradițiile de Paște din Banat sunt mai puține decât in alte zone, însă chiar și aici se practică tradiția tămâierii bucatelor prin ouăle roșii, drobul de miel și nelipsitul cozonac.
Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștină a anului, aceasta comemorând Învierea Domnului Iisus Hristos.
Învierea este astfel celebrată la sfârșitul postului Paștelui și la trei zile după răstignirea lui Iisus Hristos. În multe zone ale țării noastre tradițiile specifice acestei sărbători sunt încă păstrate cu sfințenie.
De exemplu, referindu-ne la zona Banatului, aici obiceiurile de Paște sunt intercalate cu mai multe culturi și fiecare a preluat de la cealaltă părțile care i-au plăcut mai mult.
În zona Banatului cea mai importantă zi este considerată a fi Joia mare. Astfel că în credința bănățenilor în această zi un personaj mitologic feminin, numit Joimărița, umbla prin sate și le pedepsea pe fetele care nu își terminau de tors lâna, iar pe cele mai leneșe le lua la ea acasă și le mânca.
În prezent în Joia Mare se aprind focurile în cimitire pentru că se crede că în perioada Paștelui se deschide cerul și sufletele morților se întorc în sat. Deopotrivă, pregătirea bucatelor tradiționale se face după terminarea curățeniei mari.
În Sâmbăta Mare se sacrifică mielul și gospodinele pregătesc mâncăruri delicioase din acesta.
La micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite.
În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, după acestea continuându-se masa cu friptură de miel.
Cea de-a doua și cea de-a treia zi de Paște sunt rezervate jocului popular. Tinerii și bătrânii se adună în centrul satului în fața bisericii și spre seară începe hora mare a satului.
Ca referință, satul Târnova din județul Caraș-Severin este unul dintre puținele din Banat în care portul popular mai este păstrat cu sfințenie, la loc de cinste.
De altfel, nu există sărbătoare în sat la care costumul popular sã nu fie purtat. Tot aici există tradiția ca în a doua zi de Paște, sătenii, însoțiti de musafiri să pornească spre centrul satului. În fața bisericii intră cu toții în hora mare.
Întrucât portul tradițional are mare prețuire, hora satului este deschisă de către cei îmbrăcați în costume populare.
În plus de toate acestea, în Banat, mai exista obiceiul ca tinerele fete să păstreze în casa lumănârea aprinsă în noaptea de Înviere. Lumânarea respectivă este apoi aprinsă pentru câteva momente, atunci când are loc un eveniment fericit.
Cine urmează datina, se spune ca va avea noroc în viața personală și este bine văzut de cei din jur.
Învierea este astfel celebrată la sfârșitul postului Paștelui și la trei zile după răstignirea lui Iisus Hristos. În multe zone ale țării noastre tradițiile specifice acestei sărbători sunt încă păstrate cu sfințenie.
De exemplu, referindu-ne la zona Banatului, aici obiceiurile de Paște sunt intercalate cu mai multe culturi și fiecare a preluat de la cealaltă părțile care i-au plăcut mai mult.
În zona Banatului cea mai importantă zi este considerată a fi Joia mare. Astfel că în credința bănățenilor în această zi un personaj mitologic feminin, numit Joimărița, umbla prin sate și le pedepsea pe fetele care nu își terminau de tors lâna, iar pe cele mai leneșe le lua la ea acasă și le mânca.
În prezent în Joia Mare se aprind focurile în cimitire pentru că se crede că în perioada Paștelui se deschide cerul și sufletele morților se întorc în sat. Deopotrivă, pregătirea bucatelor tradiționale se face după terminarea curățeniei mari.
În Sâmbăta Mare se sacrifică mielul și gospodinele pregătesc mâncăruri delicioase din acesta.
La micul dejun din prima zi de Paști, se practică tradiția tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primește o linguriță de paști, adică vin și pâine sfințite.
În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe și mâncăruri tradiționale, după acestea continuându-se masa cu friptură de miel.
Cea de-a doua și cea de-a treia zi de Paște sunt rezervate jocului popular. Tinerii și bătrânii se adună în centrul satului în fața bisericii și spre seară începe hora mare a satului.
Ca referință, satul Târnova din județul Caraș-Severin este unul dintre puținele din Banat în care portul popular mai este păstrat cu sfințenie, la loc de cinste.
De altfel, nu există sărbătoare în sat la care costumul popular sã nu fie purtat. Tot aici există tradiția ca în a doua zi de Paște, sătenii, însoțiti de musafiri să pornească spre centrul satului. În fața bisericii intră cu toții în hora mare.
Întrucât portul tradițional are mare prețuire, hora satului este deschisă de către cei îmbrăcați în costume populare.
În plus de toate acestea, în Banat, mai exista obiceiul ca tinerele fete să păstreze în casa lumănârea aprinsă în noaptea de Înviere. Lumânarea respectivă este apoi aprinsă pentru câteva momente, atunci când are loc un eveniment fericit.
Cine urmează datina, se spune ca va avea noroc în viața personală și este bine văzut de cei din jur.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu