Bucătăria moldovenească

Bucătăria moldovenească reprezintă o sinteză a bogăţiilor naturale ale meleagului nostru – cereale, legume, fructe, vităritul tradiţional pe de o parte şi amplasarea specifică a Moldovei la  frontieră dintre ţări cu culturi diferite, au influenţat sistemul alimentar al moldovenilor în perioade diferite ale istoriei.

Bucătăria moldovenească a păstrat  pe parcursul secolelor, absorbind tot ce era mai bun din bucătăria greacă, slavonă, bizantină, mediteraneană. O influenţă mare asupra artei culinare moldoveneşti a avut-o bucătăria turcească. În rezultat, astăzi masa moldovenească atrage nu numai printr-o paletă gustativă, care se bazează pe o varietate largă de bucate din legume, carne de porc, de miel, vită, pasăre, dar şi printr-un arsenal bogat de tehnici de prelucrare culinară a produselor, preluat de la ţările vecine.

Cu toate acestea însă, bucătăria moldovenească s-a dezvoltat ca una originală, deosebită, avînd caracteristici specifice individuale, reuşind să îmbine metodele culinare şi combinaţii de produse, incompatibile la prima vedere (carne cu fructe, deserturi cu vin, fructe marinate ş.a.).

Sînt puţine bucatele moldoveneşti, în care nu se folosesc legumele. Legumele se fierb, se coc, se înăbuşă, se prăjesc, se sărează. Se consumă ca mîncare separată şi ca garnitură.  Legumele se prepară în combinaţie cu toate tipurile de carne (de vită, de porc, de miel, de pasăre, peşte). Tot ele se utilizează ca umplutură pentru copturile tradiţionale (învîrtite, plăcinte, saralii). În calitate de condimente în bucătăria moldovenească se utilizează usturoi, piper negru, paprica. De asemenea, se folosește din belşug verdeaţa proaspătă, mărarul, pătrunjelul, prazul, ţelina.

Din timpurile cele mai vechi pe masa moldovenilor se serveşte brînza, care se face în salamură în condiţii de casă. Brînza se utilizează nu numai ca aperitiv, dar şi în calitate de ingredient la diferite bucate din legume, ouă, aluat şi carne.

Cu toate că porumbul a apărut în Moldova relativ recent (sf. secolul al XVII-lea), el ocupă un loc important în meniul moldovenilor. Porumbul tînăr (în lapte) se coace pe jăratic, se fierbe. Se utilizează la prepararea supelor, salatelor etc. Din făina de porumb se prepară vestita mămăligă, care la rîndul său a dat naştere unui compartiment aparte în bucătăria moldovenească. Mămăliga este prăjită, coaptă, umplută, consumată ca un fel de  mîncare aparte şi în calitate de garnitură. Combinată cu faina de grîu, se foloseşte la prepararea unui sortiment larg de produse de patiserie şi cofetărie.

În afara de metode tradiţionale de preparare a bucatelor (fierbere, prăjire, înăbuşire), prepararea bucatelor la foc deschis este îndrăgită de moldoveni – la grătar. Astfel se prepară toate tipurile de carne (de regulă, marinată în vin), peşte, legume, ciuperci şi chiar în unele cazuri, fructe. Pentru a le păstra sucul şi a le conferi aromă, anumite bucate se coc în frunză de viţă-de-vie, nuc, varză.

Nu mai puţin originală este şi masa de desert a moldovenilor. Varietatea mare de fructe, vinuri de desert, nuci au permis apariţia unui număr mare de combinaţii în formă de jeleuri, sucuri, dulceţuri şi compoturi, fructe umplute cu nuci, fructe în vin, colţunaşi, plăcinte, copturi.

Experţii în arta culinară au o părere unanimă, valoarea bucătăriei constă nu în numărul bucatelor existente, ci în varietatea nuanţelor de gust şi  aromă, în arta combinării diferitelor produse. După aceste criterii, bucătăria moldovenească, după părerea noastră, ocupă unul din locurile de frunte printre bucătăriile lumii.


 sursa:moldovenii.md