joi, 23 noiembrie 2017

Sasii si obiceiurile lor stravechi: Ce traditii se mai pastreaza in Ardeal

Sasii si obiceiurile lor stravechi: Ce traditii se mai pastreaza in Ardeal

Traditiile, legendele si cultura culinara a minoritatilor din Romania nu sunt familiare in toata tara, desi unele sunt fascinante, iar altele de-a dreptul barbare, in orice caz demne de bagat in seama.


Care este cea mai cunoscuta legenda saseasca?

Fiind vorba de o comunitate crestineasca, ce lupta cu vrajmasul vazut, dar si cu cel nevazut, activitatile comunitatii aveau mai multe atribute. Inainte de intrarea in Postul Pastelui era o zi de petrecere, FastNicht. Inainte de petrecere, insa toti trebuiau sa fie impacati. Daca inainte vor fi fost certuri, suparari, toate trebuiau rezolvate de RichTag. Cine nu discuta problemele avute nu mai avea drept la o data ulterioara sa le ridice.

O comunitate care a vietuit intr-un spatiu unde "Dumnezeu a mangaiat pamantul" timp de 800 de ani si a pastrat aproape intact un mod de viata are si povesti si istorioare.

Exista Legenda lui Rattenfanger von Hameln, adica vanatorul de sobolani, din Hameln. Aceasta legenda spune ca, suparat ca intelegerea de plata pe care acesta o stabilise cu primarul din Hameln (Germania - n.red.) nu a fost respectata, pentru izgonirea sobolanilor din localitate, Pied Piper (in engleza) a ademenit 130 de copii, care au disparut intr-o pestera din apropiere si au aparut in Transilvania. Aceasta legenda insa e mai cunoscuta in afara Transilvaniei.

Exista insa si povestioare ca aceea in care o sasoaica preocupata de cele materiale a ramas in urma sa mai incarce cate ceva in bagaj, inaintea unei invazii turcesti, familia o indemna sa vina, insa ea era mai preocupata de acareturi, incat in cele din urma turcii au venit si au luat-o prizoniera. Sotul nu s-a suparat foarte tare, ci a spus ca-i va parea rau turcului care a riscat o astfel de aventura si ca o va aduce inapoi, ceea ce s-a si intamplat.

Care sunt cele mai cunoscute traditii sasesti?

Traditiile sasesti sunt cele legate de viata comunitatii si care dupa cum am mentionat mai devreme erau reglementate de catre vecinatate - Nachbarschaft. La Craciun erau traditii specifice sarbatorii, la Paste (ca de exemplu "impuscatul sau batutul cocosului") sau in preajma sarbatorii Sf. Apostoli Petru si Pavel se ridica un stalp mare, impodobit la varf cu o coroana - Kronnenfest.

De exemplu, inainte de Fastnicht, baietii faceau din lemn niste rondele "Wirkel" pe care le vopseau si le impodobeau frumos, iar apoi le dadeau fetelor. Aceste discuri erau folosite la fus pentru a se roti mai usor. Cine mai poate concura insa acum cu marea industrie globala in materie de tors? Si semnificatia "wirkelelor" s-a estompat.

Aceste sarbatori erau pline de bucurie. Unii foloseau diferite masti, isi faceau farse unii altora sau, de exemplu, cine nu venea a doua zi dupa ce sarbatoreau Fastnicht-ul la ora 12 era luata cu roaba din pat sau de-acasa asa cum se afla (caci era vorba despre femei).

Nuntile traditionale se faceau cu mirii imbracati in port popular. Miresele aveau un port, iar in timpul nuntii schimbau hainele acestea cu cele de femeie maritata. Acum nu se mai pastreaza aceste traditii, intrucat cel mai adesea casatoriile sunt mixte.

Spuneati mai devreme de Kronnenfest. In ce consta?

Kronnenfest este o sarbatoare care marca intrarea in campania agricola de vara. Sasii au adus-o cu ei, din locul lor de bastina, unde se mai sarbatoreste si astazi pe alocuri, insa semnificatia poate fi usor diferita.

De obicei, sarbatoarea este intr-o duminica in preajma zilei cand sunt sarbatoriti sfintii Apostoli Petru si Pavel. Cu ceva vreme inainte, se pregateste un stalp dintr-un arbore foarte inalt, se curata spre a fi cat mai lucios si mai greu de catarat pe el. Se impodobeste cu o coroana, din frunze si alte ornamente frumos colorate.

Tot acolo in coroana se pun (de la comunitate la comunitate) bomboane, tuica, un purcel sau o pasare de curte. Cine reuseste sa ajunga primul la coroana pastreaza prada si va deschide jocul. Dupa aceasta petrecere, nu se mai joaca pana dupa ziua recoltei, in toamna. In prezent doar in cateva sate se mai sarbatoreste Kronenfest, iar intre acestea amintim: Malincrav, Turnisor, Axente Sever.


Cum este bucataria traditionala saseasca fata de cea romaneasca?

In Transilvania au existat interferente in ceea ce priveste gastronomia. Bucataria saseasca are elemente specifice gastronomiei vest-europene, prin retetele si ingredientele folosite, ca de exemplu: ingrediente ca tarhonul, chimenul, sparanghelul, supele cu fructe uscate, sosurile de agrise de visine, de castraveti sunt putin cunoscute in bucataria romaneasca.

Unele dintre acestea insa au fost preluate de bucataria din Ardeal. Astfel incat gasim in Transilvania o diversitate de retete cu influente din gastronomia saseasca, ungureasca, romaneasca evreiasca sau armeneasca, in functie de grupurile etnice care au locuit in arealul respectiv. In bucataria romaneasca predomina borsurile, ciorbele si "zama", in vreme ce bucataria saseasca are in prim-plan supele pentru primul fel.

O alta particularitate gastronomica a bucatariei sasesti o reprezinta oasele de porc. In trecut oasele de porc nu se afumau, ci se sarau si foloseau la gatit "coahane", impreuna cu fasole sau cartofi. Acesta este un fel de mancare solicitat de sasii plecati cand se intorc acasa.

Poate un ingredient exclusiv sasesc in zona ar fi rabarbarul, deoarece multa vreme a fost cunoscut exclusiv in zonele locuite de sasi, chiar daca numele latinesc si istorisirile despre rabarbar il leaga mai mult de malurile Volgai si de barbar (romanii il numeau - Rha barbarum).

Care este cea mai cunoscuta mancare saseasca?

Cea mai cunoscuta mancare saseasca este probabil supa de gaina cu taitei de casa. Este delicioasa! Supa de gaina cu taitei este in Ardeal si mancare care se serveste la nunta, inclusiv la nuntile romanesti. O mancare tipic saseasca insa este ciorba de fasole boabe cu prune uscate si cu mere uscate.

Stiu ca exista obiceiul Batutului gastei, care ar fi aspru criticat de cei care apara drepturile animalelor. Cand a fost ultima data cand ati auzit ca cineva a practicat acest obicei?

Despre batutul gastei nu stiu, insa era a doua zi de Paste obiceiul cu "batutul cocosului" sau cu "vanatul cocosului". Intr-adevar, legislatia actuala nu ar mai permite, pentru ca este o traditie violenta.

In a doua zi de Paste, comunitatea se aduna intr-un anume loc, unde legau de un par un cocos. Concurentii legati la ochi, inarmati cu un bat si ghidati de multime, loveau cocosul. Cel care il rapunea transforma pasarea-n supa si friptura. Probabil aceasta pedeapsa o fi legata de cainta Sf. Apostol Petru care s-a lepadat de trei ori de Mantuitorul Iisus Hristos si numai dupa ce a cantat cocosul si-a amintit de profetie.

In alte comunitati, se tragea cu arcul sau cu arbaleta intr-o tinta confectionata din scanduri pe care era desenat un cocos.

Sa spunem ca sunt turist in Mures si nu ar trebui sa ratez Sarbatoarea Rabarbarului. Ce as putea sa fac acolo?

Turistii care ar veni aici, in ziua Sarbatorii Rabarbarului se pot bucura de ceea ce ofera evenimentul - intalnirea cu cativa producatori locali, identitatea locala, precum si cunoasterea imprejurimilor. In afara de degustarea prajiturilor, va fi organizata si o vanatoare de comori. Turistii se mai pot bucura de privelisti incantatoare si o varietate mare de flori, specifice lunii mai.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu